Pietrosul Rodnei


Cel mai scurt traseu pentru a ajunge în Rezervaţia Pietrosul Rodnei porneşte din oraşul Borşa, aflat la 670 m., urmînd marcajul ce te poartă pe drumul clasic, marcat cu bandă albastră, până pe Vârful Pietrosul, la 2303 m. Din şaua Pietrosului se poate ajunge destul de uşor la salba de lacuri ale Buhăiescului, coborînd din Curmătura Pietrosului cale de 200m diferenţă de nivel.

Prima parte a drumului se tot coteşte şi se cocoaţă spre Piciorul Moşului, trecînd printre construcţiile finanţate cu bani din Italia, răsărite pe malurile Gîrlei ca ciupercile după ploaie, şi unde oamenii locului au trecut în tabăra celor ce oferă servicii turistice.

Poate fi văzută şi o "vâltoare" care mai spală cu sîrg din cergile vestite ale maramureşenilor, fără a umple apa de chimicale. Păcat că unii din oamenii locului confundă valea, de altfel pitorească, cu groapa de gunoi.

La o intersecţie, drumul acum pietruit te poate duce la schitul ce se află în construcţie, dar care are o căsuţă , specifică zonei, aşa de plină de flori, încât cu greu te poţi desprinde de ea, şi trecând parcă te încearcă regretul că ai lăsat în urmă ceva ce-i şi al tău.

Trecând de ultimii uluci ai unui gard ce se ţin cu greu laolaltă, se intră în patria afinişului ce acoperă aici suprafeţe întinse şi are darul, atunci cînd fructele sunt coapte, pe la mijlocul lui august , să te facă să urci mai mult de-a buşilea, colorându-te pe mâini şi pe la gură mai ceva ca-n filme. Am poreclit acest loc: vopsitoria. Noroc că trece. De aici poteca largă străjuită de tot felul de tufe, unele chiar de zmeură, prin pădure, pe serpentine largi, te apropii de punctul de belvedere de unde se poate cuprinde cu privirea Căldarea Zănoagei Mari şi a Vârfului Pietros şi de unde se poate vedea rezultatul muncii unor oameni, vrednici de toată admiraţia, care au plantat pe toată coasta, pustiită de un vînt nemilos cu ani în urmă, puieţi de zâmbru, ce-au ajuns deja la peste un metru înălţime.

                           

Se trece apoi pe lângă o cruce, moment de reflecţie asupra forţelor naturii cu care nu se glumeşte, urcând susţinut spre şaua ce te lasă în pragul staţiei meteo Iezer şi unde musai să te latre o căţeluşă , prea puţin cooperantă cu străinul ce încearcă să treacă pe poteca spre splendidul lac Iezer, aflat la altitudinea de 1785 m.

Pădurea, ce a rămas deja în urmă, lasă loc vegetaţiei alpine care se încăpăţânează să ne arate la tot pasul bogăţia de specii, unele din ele găsindu-se doar aici în toată lumea.

Cu privirea spre florile smălţuite în culoril ce te încântă, şi încercând să urmăreşti poteca, te trezeşti la mal şi descoperi printre sclipirile de oglindă ale lacului aflat ca din senin la picioarele tale, jocul păstrăvilor avântaţi după insectele inprudente. Este Lacul Iezer şi aici se află un minunat şi binemeritat loc de popas.

Măreţia locului este umbrită doar de gunoaiele, nu foarte multe, lăsate de unii turişti. Este, din păcate, permisă camparea în corturi. De altfel se poate solicita cazarea la staţia meteo pentru cazuri de urgenţă, alături fiind şi un cochet refugiu Salvamont.

De la lac, serpentinele pliate pe panta accentuată a Pietrosului, avînd în stânga Zănoaga Iezerului pe care dimineaţa se mai fâţâie câteodată un ciopor de capre negre, ne aduce gâfâind în şaua de sub vârf, după ce am admirat grădinile de flori multicolore răspândite pe toată faţa muntelui.

De aici trebuie să urci pe vârf, nu de alta dar în zilele norocoase priveliştea este impresionantă şi răsplăteşte din plin efortul . Este punctul de unde ai cea mai amplă vedere asupra Munţilor Maramureşului, dar şi asupra crestei vestice a lanţului muntos Rodna.

Peisajul mirific al Rezervaţiei, bogăţia floristică unicat, cerul răsturnat în apele de cleştar ale lacurilor glaciare pot fi adăugate la zestrea noastră sufletească respectând regulile de vizitare ale locului şi nu în ultimă instanţă, pe noi.

Dacă te poartă paşii prin "aste locuri" nu se poate să nu te reântorci.

Beniamin Boceanu
20 August 2009.
Nota aditionala: Nu dăm permisiunea nimănui sa copieze continutul din acest blog (IMAGINI si TEXT) si să-l transfere in alte pagini de internet. (aviz si pentru cei care fac pagini de Travel Guide to Romania)
22-Aug-2009 beni

scroll to top


Epilobium angustifolium

Lychnis nivalis

Lychnis nivalis

Aconitum napellus tauricum

Gentiana asclepiadea

Undetermined

Jacobaea incana subsp. carniolica

Jacobaea incana subsp. carniolica
31 image(s) in this album see all images





scroll to top









   ROSPA0046 Gruia-Garla Mare
   ROSPA0046 - Gruia - Gârla Mare
   Padurea eutrofa de la Prejmer, Brasov
   Muntii Rodnei
   Munții Hășmaș
   Munții Bucegi
   Muntele vulcanic Trescovăț și Defileul Dunării
   Banatul montan
   Piatra Craiului
   Muntii Piatra Craiului
   Turbaria Laptici-Arie protejata
   Canaraua Fetii/CT
   Lepidoptere in Parcul Natural Lunca Muresului
   Munții Cozia
   Rezervatia Dealul Cetatii - Lempes, Brasov
   Capul Doloșman/TL
   Stanca Tohani - ROSCI0235
   Munții Făgăraș
   Parcul National Muntii Macinului
   Muzeul TROVANTILOR: Vâlcea: Costesti
   Flora din Obcinile Bucovinei
   Parcul National Bucegi - Peisaje
   Ciuperci
   Fluturi, insecte ...
   Muntii Trascaului
   Cheile Dobrogei/CT
   Gura Dobrogei/CT
   Rezervația Hagieni/CT
   Flora Sitului Natura 2000 Câmpia Nirului (C. Careiului), jud. Satu Mare-Bihor
   Flora M-tilor Bucegi - Brașov
   Flora Masivului Postavaru - Brașov
   Munții Căpațânii
   Parcul Național Piatra Craiului - Poiana Închisa
   Parcul National Piatra Craiului
   Parcul National Domogled - Valea Cernei
   Vârful Retezat și Căldarea Bucura
   Rezervația Naturală Măgura Uroiului
   TĂRÂMURI DE BASM - Munţii Mehedinţi
   CRENELURI ÎNZĂPEZITE - Munţii Ciucaş
   SIMFONIE ÎN ALB - Munţii Bucegi
   Rezervația Măgurile Băiței
   Parcul Naţional Retezat - Lacul Galeş şi Porţile Închise
   Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - judeţul Hunedoara
   Cheile Bicazului - judetul Harghita- Neamţ
   Golul Alpin al Munţilor Făgăraş - judeţul Sibiu
   Rezervaţia Bila-Lala PN-G
   Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa
   Canaraua Fetii
   Muntele Hăşmaş - Piatra Singuratică
   Rezervaţia botanică Baltele Gurahonţ
   Masivul geologic Cheia
   Muntele Ciomatu
   Parcul Natural Munţii Bucegi - Valea Mălăieşti
   Rezevaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei
   Pietrosul Rodnei




share this article