Canaraua Fetii

Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii este situată în Podişul Dobrogei de Sud, în raza teritorială a oraşului Băneasa, spre limita acestuia cu comuna Lipniţa, sud-vestul judeţului Constanţa.



Accesul se face din partea de nord a rezervaţiei si este reprezentată de drumul naţional DN3 Constanţa – Ostrov, între localităţile Băneasa şi Lipniţa, drumul de exploatare până la cariera de piatră Canaraua Fetii şi apoi pe jos pe Valea Canaraua Fetii.



Aria protejată de interes local, Canaraua Fetii a fost înfiinţată în 1970, iniţial pentru protejarea mediului de viaţă a următoarelor specii: hoitarul - Neophron percnopterus, ţestoasa de uscat dobrogeană - Testudo graeca ibera şi fluturele balcanic – Zerynthia cerisyi. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone Protejate s-a consolidat importanţa naţională a acesteia, fiind inclusă în categoria ariilor protejate naturale care au ca scop protecţia si conservarea unor habitate si specii importante sub aspect zoologic, forestier si floristic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice şi educative.



Suprafaţa actuală a rezervaţiei este de 172 ha, poziţionată de o parte şi de alta a văii Canaraua Fetii care apare ca un culoar depresionar, puternic adâncit, mărginit de versanţi abrupţi, cu aspect de canion. Din anul 2007 este parte integrantă a sitului Natura 2000 Pădurea şi valea Canaraua Fetii – Iortmac, care se întinde pe o suprafaţă de 14473 ha şi care acoperă mai multe zone cu grad de biodiversitate ridicat şi dintr-o plajă mai largă de habitate, aici fiind incluse nu numai păduri, ci şi păşuni, mlaştini, lacuri.

Particularitatea florei este determinată de procentul mare de elemente termofile sudice şi sud-estice pe fondul floristic central-european. Aceste păduri de silvostepă sudică dobrogeană se caracterizează prin participarea stejarilor termofili: Quercus cerris - cerul, Q. pedunculiflora – stejarul brumăriu, Q. pubescens şi Q. virgiliana – stejarii pufoşi, a unor arbori, arbuşti şi liane submediteraneene: Carpinus orientalis – cărpiniţa, Fraxinus ornus – mojdreanul, Prunus mahaleb – vişinul turcesc, Cotinus coggygria – scumpia, Paliurus spina-christi – păliurul, Caragana frutex, Jasminum fruticans – iasomia sălbatică, Ruscus aculeatus – ghimpele, Tamus communis – untul pământului, precum şi a unor specii ierboase sudice: Piptatherum virescens, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Myrrhoides nodosa, Lapsana communis. În poieni şi pe versanţii însoriţi cresc gramineele tipice de stepă: Stipa capillata, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum.


Canaraua Fetii - abrupturi calcaroase cu vegetaţie specifică


Vegetaţia văilor de tip canara abundă în general de specii rare, calcifile şi xerofile: Coronilla scorpioides, Alyssum saxatile, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii, Parietaria lusitanica ssp. serbica, Minuartia glomerata, Crucianella angustifolia, Thymus zygioides etc.

  
                            Quercus pubescens                                                      Celtis glabrata

  
                       Alyssum saxatile                      Iris variegata

  
                                    Glaucium corniculatum                                        Adonis flammea


De importanţă floristică este şi prezenţa pe văi a speciilor de arbori Carpinus betulus – carpenul, foarte rar în sudul Dobrogei româneşti, deşi comun în restul ţării şi Fraxinus excelsior – frasinul comun, arbori aflaţi în condiţii staţionale de limită.

Speciile de ferigi prezente, identificate până în prezent în cadrul rezervaţiei sunt puţine: Asplenium ceterach, Asplenium ruta-muraria, Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis şi Equisetum arvense.

Regiunea Canaraua Fetii este un important areal din România sub aspect entomofaunistic. Încă din 1963 N. Săvulescu şi A. Popescu-Gorj susţineau că sud-vestul dobrogean „din punct de vedere entomologic este un petic din porţiunile sudice din jurul Mediteranei, rătăcit pe meleagurile noastre… În general fauna Dobrogii este deosebită de a restului ţării. În acest colţ de sud vest însă, ca de altfel şi în pădurea Hagieni din colţul de sud-est … se pare că s-au concentrat toate elementele caracteristice Dobrogii, dându-şi întâlnire cu altele pe care literatura le semnalează din Balcani, Grecia, Asia Mică şi chiar mai departe.

Speciile de reptile întâlnite în cadrul rezervaţiei sunt: ţestoasele de uscat: Testudo graeca ibera şi identificată mai recent Testudo hermanni, şopârliţa de frunzar - Ablepharus  kitaibelli, guşterul dobrogean - Lacerta trilineata dobrogica, guşterul Lacerta viridis, şopârla de ziduri - Podarcis muralis maculiventris, şopârla de stepă – Podarcis taurica, năpârca – Anguis fragilis, şarpele rău -  Coluber caspius, şarpele de casă – Natrix natrix, vipera cu corn – Vipera ammodytes montandoni.

Dintre speciile de păsări observate de-a lungul timpului în Canaraua Fetii, unele clocitoare anual, sunt: Aquila heliaca, A. clanga, Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus, Buteo buteo, B. rufinus, Accipiter sp., Circus cyaneus, Falco vespertinus, F. peregrinus, Phasanius colchicus (colonizată), Columba palumbus, Streptopelia turtur, Cuculus canorus, Caprimulgus europaeus, Bubo bubo, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Picus canus, Dendrocopus major, D. medius, D. syriacus, Dryocopus martius, Hirundo daurica, Lanius collurio, Oriolus oriolus, Garrulus glandarius, Pica pica, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer hispaniolensis.

De aici a mai fost menţionat în trecut vulturul egiptean sau hoitarul (Neophron percnopterus), cuibărind în zona canaralei, dar în ultimii ani nu a mai fost văzut decât accidental.

Chiropterele sunt reprezentate cu siguranţă prin 9 specii, explicabil prin prezenţa pereţilor de stâncă calcaroşi cu numeroase peşteri (de mici dimensiuni) şi crăpături, relativa izolare a zonei faţă de influenţa antropică, precum şi existenţa a numeroşi arbori bătrâni scorburoşi: Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, R. mehelyi, Myotis myotis, M. emarginatus, Pipistrellus nathusii, P. savii, Miniopterus schreibersi.




Habitatul forestier, deşi relativ modificat de-a lungul ultimilor 250 de ani de presiunea activităţii umane, fragmentat şi aflat în condiţii climatice limitative pentru dezvoltarea arborilor mai adăposteşte încă numeroase specii de mamifere: veveriţa – Sciurus vulgaris, pârşul de pădure cu coada stufoasă - Dryomtys nitedula, pârşul mare - Myoxus glis, dintre carnivore, ca o revenire în fauna zonei în special în ultimii ani: lupul - Canis lupus şi cu o instalare definitivă şacalul (Canis aureus), apoi vulpea - Vulpes vulpes, pisica sălbatică – - Felis silvestris, nevăstuica - Mustela nivalis, dihorul - Mustela putorius, jderul de copac - Martes martes, jderul de piatră - Martes foina, bursucul - Meles meles, dihorul pătat - Vormela peregusna, popândăul - Spermophilus citellus, orbetele - Spalax leucodon. Pe întreg teritoriul rezervaţiei se întâlnesc mistreţul, căpriorul şi cerbul carpatin.

Habitatele existente în cadrul Rezervaţiei Naturale Pădurea Canaraua Fetii, conform lucrării „Habitatele României” (Doniţă şi colaboratorii, 2005) sunt următoarele:

Tufărişuri şi pajişti:
  • R3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) . Valoare conservativă: moderatã, habitate prioritare Emerald.
  • R3128 Tufărişuri balcanice de păliur(Paliurus spina-christi) - Valoare conservativã: mare; habitat rar în România, periclitat, incluzând specii rare şi ocrotite în România.
  • R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin(Jasminum fruticans). Valoare conservativã: mare; habitat rar în România, periclitat.
  • R3132 Tufărişuri ponto-sarmantice de Caragana frutex. Valoare conservativã: foarte mare; habitat extrem de rar, periclitat de lucrãrile agricole.




  • Stepe şi pajişti xerice calcicole:
  • R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca. Valoare conservativã: redusã, în general.
  • R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca. Valoare conservativã: redusã.
  • R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata. Valoare conservativã: mare.
  • R3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. Valoare conservativã: redusã.

  • Păduri – Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare:
  • R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum. Valoare conservativã: mare.
  • R4157 Pãduri - rarişti danubian – vest pontice de stejar brumăriu(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum. Valoare conservativã: mare.
  • R4161 Pãduri - rarişti vest-pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodum. Valoare conservativã: foarte mare.

  • Terenuri agricole şi peisaje artificiale – Comunităţi ruderale:
  • R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare - Valoare conservativã: redusã.


  • Adrian Vintilă © la 14 aprilie 2011
    14-Apr-2011 corinaa

    scroll to top


    Hister quadrimaculatus

    Pseudopanthera macularia

    Argynnis paphia

    Malachius bipustulatus

    Pyrochroa serraticornis

    Satyrium acaciae

    Libellula depressa

    Euonymus europaeus
    262 image(s) in this album see all images





    scroll to top









       ROSPA0046 Gruia-Garla Mare
       ROSPA0046 - Gruia - Gârla Mare
       Padurea eutrofa de la Prejmer, Brasov
       Muntii Rodnei
       Munții Hășmaș
       Munții Bucegi
       Muntele vulcanic Trescovăț și Defileul Dunării
       Banatul montan
       Piatra Craiului
       Muntii Piatra Craiului
       Turbaria Laptici-Arie protejata
       Canaraua Fetii/CT
       Lepidoptere in Parcul Natural Lunca Muresului
       Munții Cozia
       Rezervatia Dealul Cetatii - Lempes, Brasov
       Capul Doloșman/TL
       Stanca Tohani - ROSCI0235
       Munții Făgăraș
       Parcul National Muntii Macinului
       Muzeul TROVANTILOR: Vâlcea: Costesti
       Flora din Obcinile Bucovinei
       Parcul National Bucegi - Peisaje
       Ciuperci
       Fluturi, insecte ...
       Muntii Trascaului
       Cheile Dobrogei/CT
       Gura Dobrogei/CT
       Rezervația Hagieni/CT
       Flora Sitului Natura 2000 Câmpia Nirului (C. Careiului), jud. Satu Mare-Bihor
       Flora M-tilor Bucegi - Brașov
       Flora Masivului Postavaru - Brașov
       Munții Căpațânii
       Parcul Național Piatra Craiului - Poiana Închisa
       Parcul National Piatra Craiului
       Parcul National Domogled - Valea Cernei
       Vârful Retezat și Căldarea Bucura
       Rezervația Naturală Măgura Uroiului
       TĂRÂMURI DE BASM - Munţii Mehedinţi
       CRENELURI ÎNZĂPEZITE - Munţii Ciucaş
       SIMFONIE ÎN ALB - Munţii Bucegi
       Rezervația Măgurile Băiței
       Parcul Naţional Retezat - Lacul Galeş şi Porţile Închise
       Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - judeţul Hunedoara
       Cheile Bicazului - judetul Harghita- Neamţ
       Golul Alpin al Munţilor Făgăraş - judeţul Sibiu
       Rezervaţia Bila-Lala PN-G
       Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa
       Canaraua Fetii
       Muntele Hăşmaş - Piatra Singuratică
       Rezervaţia botanică Baltele Gurahonţ
       Masivul geologic Cheia
       Muntele Ciomatu
       Parcul Natural Munţii Bucegi - Valea Mălăieşti
       Rezevaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei
       Pietrosul Rodnei




    share this article