Rezervaţia Naturală Pădurea Canaraua Fetii este situată în Podişul Dobrogei de Sud, în raza teritorială a oraşului Băneasa, spre limita acestuia cu comuna Lipniţa, sud-vestul judeţului Constanţa.



Accesul se face din partea de nord a rezervaţiei si este reprezentată de drumul naţional DN3 Constanţa – Ostrov, între localităţile Băneasa şi Lipniţa, drumul de exploatare până la cariera de piatră Canaraua Fetii şi apoi pe jos pe Valea Canaraua Fetii.



Aria protejată de interes local, Canaraua Fetii a fost înfiinţată în 1970, iniţial pentru protejarea mediului de viaţă a următoarelor specii: hoitarul - Neophron percnopterus, ţestoasa de uscat dobrogeană - Testudo graeca ibera şi fluturele balcanic – Zerynthia cerisyi. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone Protejate s-a consolidat importanţa naţională a acesteia, fiind inclusă în categoria ariilor protejate naturale care au ca scop protecţia si conservarea unor habitate si specii importante sub aspect zoologic, forestier si floristic, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice şi educative.



Suprafaţa actuală a rezervaţiei este de 172 ha, poziţionată de o parte şi de alta a văii Canaraua Fetii care apare ca un culoar depresionar, puternic adâncit, mărginit de versanţi abrupţi, cu aspect de canion. Din anul 2007 este parte integrantă a sitului Natura 2000 Pădurea şi valea Canaraua Fetii – Iortmac, care se întinde pe o suprafaţă de 14473 ha şi care acoperă mai multe zone cu grad de biodiversitate ridicat şi dintr-o plajă mai largă de habitate, aici fiind incluse nu numai păduri, ci şi păşuni, mlaştini, lacuri.

Particularitatea florei este determinată de procentul mare de elemente termofile sudice şi sud-estice pe fondul floristic central-european. Aceste păduri de silvostepă sudică dobrogeană se caracterizează prin participarea stejarilor termofili: Quercus cerris - cerul, Q. pedunculiflora – stejarul brumăriu, Q. pubescens şi Q. virgiliana – stejarii pufoşi, a unor arbori, arbuşti şi liane submediteraneene: Carpinus orientalis – cărpiniţa, Fraxinus ornus – mojdreanul, Prunus mahaleb – vişinul turcesc, Cotinus coggygria – scumpia, Paliurus spina-christi – păliurul, Caragana frutex, Jasminum fruticans – iasomia sălbatică, Ruscus aculeatus – ghimpele, Tamus communis – untul pământului, precum şi a unor specii ierboase sudice: Piptatherum virescens, Arum orientale, Asparagus tenuifolius, Myrrhoides nodosa, Lapsana communis. În poieni şi pe versanţii însoriţi cresc gramineele tipice de stepă: Stipa capillata, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Dichanthium ischaemum.


Canaraua Fetii - abrupturi calcaroase cu vegetaţie specifică

Vegetaţia văilor de tip canara abundă în general de specii rare, calcifile şi xerofile: Coronilla scorpioides, Alyssum saxatile, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii, Parietaria lusitanica ssp. serbica, Minuartia glomerata, Crucianella angustifolia, Thymus zygioides etc.

  
                            Quercus pubescens                                                      Celtis glabrata

  
                       Alyssum saxatile                      Iris variegata

  
                                    Glaucium corniculatum                                        Adonis flammea

De importanţă floristică este şi prezenţa pe văi a speciilor de arbori Carpinus betulus – carpenul, foarte rar în sudul Dobrogei româneşti, deşi comun în restul ţării şi Fraxinus excelsior – frasinul comun, arbori aflaţi în condiţii staţionale de limită.

Speciile de ferigi prezente, identificate până în prezent în cadrul rezervaţiei sunt puţine: Asplenium ceterach, Asplenium ruta-muraria, Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis şi Equisetum arvense.

Regiunea Canaraua Fetii este un important areal din România sub aspect entomofaunistic. Încă din 1963 N. Săvulescu şi A. Popescu-Gorj susţineau că sud-vestul dobrogean „din punct de vedere entomologic este un petic din porţiunile sudice din jurul Mediteranei, rătăcit pe meleagurile noastre… În general fauna Dobrogii este deosebită de a restului ţării. În acest colţ de sud vest însă, ca de altfel şi în pădurea Hagieni din colţul de sud-est … se pare că s-au concentrat toate elementele caracteristice Dobrogii, dându-şi întâlnire cu altele pe care literatura le semnalează din Balcani, Grecia, Asia Mică şi chiar mai departe.

Speciile de reptile întâlnite în cadrul rezervaţiei sunt: ţestoasele de uscat: Testudo graeca ibera şi identificată mai recent Testudo hermanni, şopârliţa de frunzar - Ablepharus  kitaibelli, guşterul dobrogean - Lacerta trilineata dobrogica, guşterul Lacerta viridis, şopârla de ziduri - Podarcis muralis maculiventris, şopârla de stepă – Podarcis taurica, năpârca – Anguis fragilis, şarpele rău -  Coluber caspius, şarpele de casă – Natrix natrix, vipera cu corn – Vipera ammodytes montandoni.

Dintre speciile de păsări observate de-a lungul timpului în Canaraua Fetii, unele clocitoare anual, sunt: Aquila heliaca, A. clanga, Hieraaetus pennatus, Circaetus gallicus, Buteo buteo, B. rufinus, Accipiter sp., Circus cyaneus, Falco vespertinus, F. peregrinus, Phasanius colchicus (colonizată), Columba palumbus, Streptopelia turtur, Cuculus canorus, Caprimulgus europaeus, Bubo bubo, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Picus canus, Dendrocopus major, D. medius, D. syriacus, Dryocopus martius, Hirundo daurica, Lanius collurio, Oriolus oriolus, Garrulus glandarius, Pica pica, Troglodytes troglodytes, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer hispaniolensis.

De aici a mai fost menţionat în trecut vulturul egiptean sau hoitarul (Neophron percnopterus), cuibărind în zona canaralei, dar în ultimii ani nu a mai fost văzut decât accidental.

Chiropterele sunt reprezentate cu siguranţă prin 9 specii, explicabil prin prezenţa pereţilor de stâncă calcaroşi cu numeroase peşteri (de mici dimensiuni) şi crăpături, relativa izolare a zonei faţă de influenţa antropică, precum şi existenţa a numeroşi arbori bătrâni scorburoşi: Rhinolophus ferrumequinum, R. hipposideros, R. mehelyi, Myotis myotis, M. emarginatus, Pipistrellus nathusii, P. savii, Miniopterus schreibersi.




Habitatul forestier, deşi relativ modificat de-a lungul ultimilor 250 de ani de presiunea activităţii umane, fragmentat şi aflat în condiţii climatice limitative pentru dezvoltarea arborilor mai adăposteşte încă numeroase specii de mamifere: veveriţa – Sciurus vulgaris, pârşul de pădure cu coada stufoasă - Dryomtys nitedula, pârşul mare - Myoxus glis, dintre carnivore, ca o revenire în fauna zonei în special în ultimii ani: lupul - Canis lupus şi cu o instalare definitivă şacalul (Canis aureus), apoi vulpea - Vulpes vulpes, pisica sălbatică – - Felis silvestris, nevăstuica - Mustela nivalis, dihorul - Mustela putorius, jderul de copac - Martes martes, jderul de piatră - Martes foina, bursucul - Meles meles, dihorul pătat - Vormela peregusna, popândăul - Spermophilus citellus, orbetele - Spalax leucodon. Pe întreg teritoriul rezervaţiei se întâlnesc mistreţul, căpriorul şi cerbul carpatin.

Habitatele existente în cadrul Rezervaţiei Naturale Pădurea Canaraua Fetii, conform lucrării „Habitatele României” (Doniţă şi colaboratorii, 2005) sunt următoarele:

Tufărişuri şi pajişti:

R3122 Tufărişuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna) . Valoare conservativă: moderatã, habitate prioritare Emerald.

R3128 Tufărişuri balcanice de păliur(Paliurus spina-christi) - Valoare conservativã: mare; habitat rar în România, periclitat, incluzând specii rare şi ocrotite în România.

R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin(Jasminum fruticans). Valoare conservativã: mare; habitat rar în România, periclitat.

R3132 Tufărişuri ponto-sarmantice de Caragana frutex. Valoare conservativã: foarte mare; habitat extrem de rar, periclitat de lucrãrile agricole.

Stepe şi pajişti xerice calcicole:

R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca. Valoare conservativã: redusã, în general.

R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca. Valoare conservativã: redusã.

R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata. Valoare conservativã: mare.

R3420 Pajişti vest-pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia. Valoare conservativã: redusã.

Păduri – Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare:

R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeruleum. Valoare conservativã: mare.

R4157 Pãduri - rarişti danubian – vest pontice de stejar brumăriu(Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum. Valoare conservativã: mare.

R4161 Pãduri - rarişti vest-pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodum. Valoare conservativã: foarte mare.

Terenuri agricole şi peisaje artificiale – Comunităţi ruderale:

R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria şi Marrubium vulgare - Valoare conservativã: redusã.

Adrian Vintilă © la 14 aprilie 2011