Rezervația Măgurile Băiței

Accesul in zona se face dinspre Deva 23 km. ori Brad 18 km. pe DJ 706A spre comuna Băița.
Aria naturală protejată Măgurile Băiţei, cu o suprafaţă de 257 ha, a fost declarată odată cu implementarea reţelei Natura 2000 în România, fiind instituită ca şi sit de importanţă comunitară, prin Ord. M.M.D.D. nr. 1964/2007, publicat în M. Of. nr. 98 din 07.02.2008, având codul ROSCI0110.


Măgurile Băiței - Peretele Vînătaria © Cornel Alexandru

Aria  naturală protejată  Măgurile Băiţei a fost declarată de importanţă comunitară pentru 4 tipuri de habitate din care un tip de habitat este prioritar pe Directiva 92/43/CEE.
Situl include rezervaţia naturală de tip mixt Calcarele din Dealul Măgura cod 2.517, cu o supraf.de 120 ha, care a fost  înfinţată în anul 1988  prin  Decizia Comitetului Judeţean Hunedoara nr. 98, reconfirmată prin Hotărârea Consiliului Judeţean Hunedoara nr. 13/1997, fiind încadrată în categoria a IV – a IUCN în acelaşi an. Prin Legea 5/2000 a devenit rezervaţie naturală de interes naţional.


Măguria Băiței - fața vestică © Cornel Alexandru

Actiunea de constituire a rezervaţiei a fost făcută de către Asociaţia Sportivă Sănatatea Deva (ulterior devenită Clubul Alpin Român secţia Deva), în colaborare cu secţia de Ştiinţe Naturale a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi  Romane din Deva. Din anul 2005 Clubul Alpin Român secţia Deva se ocupă de custodia şi managementul acestei arii naturale protejate, precum şi de implementarea  programului Natura 2000 în această zonă.

Faptul că aria protejată se află pe teritoriul unei singure comune, constituie un avantaj cert pentru derularea şi implementarea proiectului Natura 2000  pentru conservarea biodiversităţii. Suprafaţa relativ mică a sitului crează o mare posibilitate de conservare şi protejare a habitatelor existente, cu tot ce cuprind ele: faună  (herpetofaună, avifaună) şi floră. Faptul că 255,49 ha din 257 ha constituie proprietate de stat, fiind domeniu public, crează posibilitatea conservarii si protejarii sitului fără implicaţii sociale majore. Deasemenea datorită faptului că această suprafaţă este domeniu public care este gestionată de către Ocolul Silvic crează oportunitatea unei colaborări mult mai uşoare si reale, decît dacă ar exista mai mulţi factori instituţionali implicaţi în gestionarea terenului. În acest context gestionarea sitului este usoară, teritoriul nefiind divizat în mai multe parcele cu mai mulţi proprietari.


Peștera Budureț © Cornel Alexandru

Existenţa în zonă a unor locuri unde se gasesc fosile, şi a unor locuri (peşteri) care conţin vestigii arheologice nu este un fapt de neglijat, ci constituie un atuu în plus pentru protecţia şi conservarea acestei zone. Structura geologică a zonei, unde predomină calcarul a format zone de abrupturi stâncoase şi o serie de peşteri, creînd astfel o zonă foarte accidentată, greu accesibilă fapt care generează condiţii bune pentru dezvoltarea unor specii (păsari, reptile).

Aria protejată fiind validată în baza Directivei 92/43/CEE, managementul ei este asigurat pentru conservarea şi protejarea habitatelor,în special al habitatelor prioritare:

Păduri de pantă, grohotiş sau ravene cu Tilio  Acerion  

Pe această suprafaţă găsim o asociaţie floristică deosebită, caracteristică acestui tip de habitat – Astfel aici se observă speciile: Dentaria glandulosa, Geranium robertianum, Helleborus purpurascens, Phyllitis scolopendrium, Salvia glutinosa, Stachy sylvatica, Lathraea squamaria, Lunaria rediviva. Stratul arbuştilor, în special cei de la liziera pădurii, este bine dezvoltat şi reprezentat de specii ca: Evonymus europaeus, Crategus monogyna, Corylus avellana.


Helleborus purpurascens                                       Lunaria rediviva
© Cornel Alexandru

Comunităţi sud est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus
Având o dispoziţie sud - vestică el este considerat un habitat endemic pentru Thymus commosus. Pe lângă speciile caracteristice grohotişurilor, aici apar unele plante mezofile ca şi Eupatorium cannabium, Valeriana officinalis, Tussilago farfara. Compoziţia floristică este bine reprezentată prin Geranium robertianum, Silene vulgaris, Arabis alpina. Deasemenea aici întâlnim o populaţie extinsă de Ceterach officinarum şi de Fritillaria montana. Valoare conservativă a acestui habitat este redusă

 
Fritillaria orientalis                                            Ceterach officinarum © Cornel Alexandru

Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno Padion, Alnus incanea, Salicion albae)   
Este un habitat pe care-l găsim  în zona umedă, pe malul râului Căian şi în Valea Orminzii, suprafaţa fiind redusă în perimetrul sitului, dar acest habitat se întinde pe malul râului Căian în amonte şi aval, iar în Valea Orminzii în amonte. Edificatoare sunt în mod special asociaţiile de Alnetum glutinosae – incanae şi Salicetum albae în amestec cu Salix caprea, Salix daphnoides şi Salix purpurea. Flora este bine reprezentată de specii precum Salvia glutinosa, Saponaria officinalis, specii de solanacaee, (Solanum nigrum, Solanum dulcamara, Cucubalus baccifer), Ranunculus ficaria, Petasites hybridus, Iris pseudacorus, Gagea lutea.

Deloc de neglijat sunt şi speciile de de interes comunitar, mai ales că pe suprafaţa sitului gasim mai multe specii de interes comunitar (Directiva Habitate 92/43 anexa 2).din care 3 sunt specii prioritare:
Canis lupus având un statut de conservare favorabil. Habitatul natural al acestei specii este în special ecosistemul forestier, dar au fost întâlnite exemplare şi în habitatele de stâncărie. Nu au fost identificate vizuinile. Face parte din categoria mamiferelor mari. Putem spune că statutul de consevare este favorabil  datorită faptului că nu are concurenţi în zonă (stâne puţine, alte mamifere mari), iar hrana este abundentă (cervide, iepuri, rozătoare), singurul său duşman fiind omul.

Callimorpha quadripunctaria o specie de fluture bine adaptată zonelor calcaroase, preferând pajiştile mezofile. Larvele se dezvoltă pe specii de Plantago, Trifolium, Quercus, Urtica. Este o specie nocturnă dar este intâlnit şi în perioada crepusculară.
Leptidea morsei îl gasim în mod special la liziere de pădure cu vegetaţie înaltă.

Specii natura 2000.
Muscardinus avellanarius         
Rhinolophus ferrumequinum                
Rhinolophus hipposideros                     
Myotis myotis                                         
Felis silvestris
Lynx lynx                                                
Lacerta agilis
Lacerta viridis
Podarcis muralis
Coronella austriaca
Elaphe quatuorlineata
Natrix tessellata
Vipera ammodytes                                   
Triturus cristatus                                        
Triturus vulgaris ampelensis                      
Bombina variegata                                    
Hyla arborea
Rana dalmatina
Pelobates fuscus
Bufo viridis
Lucanus cervus                                            
Euphydryas aurinia                                      
Lycaena dispar                                             
Maculinea arion
Parnassius mnemosyne
Zerynthia polyxena
Pholidoptera transsylvanica                        
Centaurea jankae                                        
Iris aphylla ssp.hungarica                          
Agrimonia pilosa                                       
Angelica palustris                                     
Ciconia  nigra                                           
Ciconia ciconia                                               
Pernis apivorus                                         
Circaetus gallicus                                     
Circus cyaneus                                         
Aquila pomarina                                       
Aquila chrysaetos                                    
Falco peregrinus                                       
Bubo bubo                                               
Alcedo atthis                                            
Picus canus                                               
Dendrocopos syriacus


Muscardinus avellanarius                                               Rhinolophus hipposideros © C. Alexandru


Coronella austriaca                                                           Natrix tessellata © C. Alexandru


Iris aphyllla hungarica                                              Lycaena dispar rutilus © Cornel Alexandru
       

 
  Vipera ammodytes © Cornel Alexandru


Ciconia nigra © C. Alexandru

De asemenea pe suprafata sitului se mai gasesc o serie de specii de interes national:                             
Falco subbuteo
Tyto alba
Otus scops
Athene noctua
Upupa epops
Picus viridis
Jynx torquilla
Motacilla sp.
Cinclus cinclus
Erithacus rubecula
Phoenicurus ssp.
Emberiza cia
Aegithalos caudatus
Sitta europaea
Corvus corax
Carduelis spp.
Coccothraustes coccothraustes
Anguis fragilis
Salamandra salamandra
Bufo bufo
Rana temporaria
Apatura metis
Boloria titania transsylvanica
Cupido osiris
Everes alcetas
Maculinea alcon
Neptis sappho
Polyommatus amandus
Pyrgus sidae sidae
Odontopodisma sp.


Otus scops                                                            Salamandra salamandra
© C. Alexandru


Coccothraustes coccothraustes © C. Alexandru

© Cornel Alexandru
© mybiosis.info

Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.
23-Jan-2012 custode

scroll to top


Parnassius mnemosyne

Coronella austriaca

Rhinolophus hipposideros

Aegithalos caudatus

Coccothraustes coccothraustes

Euphydryas aurinia

Callimorpha quadripunctaria

Picus viridis
52 image(s) in this album see all images





scroll to top









   ROSPA0046 Gruia-Garla Mare
   ROSPA0046 - Gruia - Gârla Mare
   Padurea eutrofa de la Prejmer, Brasov
   Muntii Rodnei
   Munții Hășmaș
   Munții Bucegi
   Muntele vulcanic Trescovăț și Defileul Dunării
   Banatul montan
   Piatra Craiului
   Muntii Piatra Craiului
   Turbaria Laptici-Arie protejata
   Canaraua Fetii/CT
   Lepidoptere in Parcul Natural Lunca Muresului
   Munții Cozia
   Rezervatia Dealul Cetatii - Lempes, Brasov
   Capul Doloșman/TL
   Stanca Tohani - ROSCI0235
   Munții Făgăraș
   Parcul National Muntii Macinului
   Muzeul TROVANTILOR: Vâlcea: Costesti
   Flora din Obcinile Bucovinei
   Parcul National Bucegi - Peisaje
   Ciuperci
   Fluturi, insecte ...
   Muntii Trascaului
   Cheile Dobrogei/CT
   Gura Dobrogei/CT
   Rezervația Hagieni/CT
   Flora Sitului Natura 2000 Câmpia Nirului (C. Careiului), jud. Satu Mare-Bihor
   Flora M-tilor Bucegi - Brașov
   Flora Masivului Postavaru - Brașov
   Munții Căpațânii
   Parcul Național Piatra Craiului - Poiana Închisa
   Parcul National Piatra Craiului
   Parcul National Domogled - Valea Cernei
   Vârful Retezat și Căldarea Bucura
   Rezervația Naturală Măgura Uroiului
   TĂRÂMURI DE BASM - Munţii Mehedinţi
   CRENELURI ÎNZĂPEZITE - Munţii Ciucaş
   SIMFONIE ÎN ALB - Munţii Bucegi
   Rezervația Măgurile Băiței
   Parcul Naţional Retezat - Lacul Galeş şi Porţile Închise
   Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - judeţul Hunedoara
   Cheile Bicazului - judetul Harghita- Neamţ
   Golul Alpin al Munţilor Făgăraş - judeţul Sibiu
   Rezervaţia Bila-Lala PN-G
   Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa
   Canaraua Fetii
   Muntele Hăşmaş - Piatra Singuratică
   Rezervaţia botanică Baltele Gurahonţ
   Masivul geologic Cheia
   Muntele Ciomatu
   Parcul Natural Munţii Bucegi - Valea Mălăieşti
   Rezevaţia Bila-Lala din Munţii Rodnei
   Pietrosul Rodnei




share this article