Descriere
Este plantă perenă, variind în înălţime de la 30-120 cm. Tulpină este ramificată de la mijloc. Frunzele sunt penat-sectate într-un mod neregulat având o culoare verde şi un aspect de la arachnoideu-pubescent la aproape glabru. Infloresecenţele sunt relativ mari de aspect globulos cu flori de culoare purpuriu-mov. Înfloreste de la aproximativ jumatatea lunii iunie pâna în iulie (în 2011 in Podişul Dobrogei de Nord a fost găsita înflorită în 19 iunie).
Centaurea jankae Brandza, © Adorian Ardelean
Specii asemănatoare
Nu sunt alte specii cu care s-ar putea confunda deoarece apendiculii de la nivelul inflorescenţei au un aspect (semilunar) distinct faţă de alte specii ale genului Centaurea
Centaurea jankae Brandza, © Corina Șteiu
Distribuţie şi habitat
Centaurea jankae a fost considerată pâna de curând o specie endemică pentru România, dar date relativ recente
(2007, Petrova A. S.) o indică ca fiind prezentă şi in nord-estul Bulgariei. Este o plantă adaptată la locuri stepice aride cu substrat pietros calcaros. Pe teritoriul României specia este prezentă doar în câteva locaţii din Dobrogea într-un areal foarte restrâns: zona localităţii Jurilovca (Capul Doloşman) lângă ruinele cetaţii Argamum, zona Pădurii Babadag şi Caugagia (locul clasic - unele surse afirmă ca fiind dispărută de aici) , Cotu Văii şi Palazu Mic (în aceasta din urmă unele surse afirmă ca fiind dispărută de aici). Date personale recente (2011) confirmă specia în zona Jurilovca cu o populaţie foarte fragilă.
Habitat Centaurea jankae, © Adorian Ardelean
Conservare
Centaurea jankae este o plantă foarte rară fiind inclusă în Lista Roşie IUCN şi a Convenţiei de la Berna, având in Romania statusul de specie periclitată fiind strict protejată. Este o specie care necesită protecţie sporită deoarce ocupă un areal foarte limitat în care atât numărul de populaţii cât şi numărul de exemplare dintr-o populaţie este scăzut. Probabil zona de coastă a Capului Doloşman (aflat pe malul Lacului Razelm) deţine cea mai mare populaţie de Centaurea jankae din România (zona în care această populaţie este prezentă are un regim de arie protejată). De notat ca zona are un plus de protecţie mai ales prin locaţia greu accesibilă caracterizată prin coaste abrupte de o frumuseţe aparte.
Capul Doloşman, malul Lacului Razelm. © Adorian Ardelean
Alte specii care preferă acelaşi tip de habitat şi cu care formează o combinaţie floristică unică:
Achillea coarctata
Dianthus pseudarmeria
Tanacetum millefolium
Tanacetum millefolium
Astragalus vesicarius
Centaurea tenuiflora
Nomenclatura
Centaurea jankae Brandza, nume comune: româna centaurea lui Janka, germană Janka-Flockenblume, bulgară Yankevа metlichinа.
A fost descrisă prima data de Dimitrie Brândză în 1884 în Analele Academiei Române, Sect. 2, 4. Centaurea jankae este o specie subendemică pentru România cu un areal restrâns fiind una dintre cele mai frumoase şi distincte specii ale genului Centaurea care contribuie la unicitatea peisajului Dobrogean.
Centaurea jankae Brandza, © Corina Șteiu
Corina Șteiu ©