album: Rezervaţia Naturală Muntele Tâmpa
Braşovul, numit de multe ori şi "Oraşul de la poaleleTâmpei" se poate mîndri cu muntele cu profil de “spinare de dinozaur”, ce ocroteşte de veacuri oraşul culcuşit la poale, şi asta nu numai pentru că este mărturia legendelor şi a istoriei locului, mai mult sau mai puţin cunoscute, ci şi pentru că puţine localităţi au o grădină naturală, atît de bogată şi de vastă. Coama Tâmpei, oferă drumeţului şi o panoramă atrăgătoare. Înălţată la mai bine de 400m cît este diferenţa de nivel faţă de Cetatea Coroanei (Kronstadt, cum o numeau teutonii), permite o privire largă asupra depresiunii, Ţării Bîrsei, precum şi a lanţului muntos ce o străjuieşte.
Vedere spre Braşov de pe Muntele Tâmpa
Rezervaţia se întinde pe 188 de hectare şi cuprinde de la pădure de foioase în amestec cu răşinoase, ce îmbracă tot flancul vestic şi parţial pe cel estic, pîna la tufărişuri, poieniţe însorite şi stîncării, reprezentînd un adevărat tezaur de floră şi faună, făurit în retorta Muntelui Postăvarul, din care se desprinde spre nord, Muntele Tâmpa şi a ochiului de stepă ce-l înconjoară.
Fiind atît de la îndemîna omului, rezervaţia este inevitabil exploatată în scop turistic şi comercial. Telecabina ce porneşte din centrul oraşului, antenele pentru telefonie şi drumul de acces spre acestea fac ca impactul asupra mediului să fie pe măsură. Afluxul de turişti lasă nepermis de multe resturi în urmă, pe lîngă aceştia zgomotoasele ATV-uri sau motociclete ignoră barierele, tomberoanele din cartierele rezidenţiale atrag un mare număr de urşi, ce au devenit locuitori permanenţi ai muntelui şi care atrag un mare număr de curioşi.
Vedere spre Braşov - spre Piaţa Sfatului- de pe Muntele Tâmpa
Poate cel mai spectaculos urcuş porneşte din şaua largă ce desparte abruptul Nordic al muntelui de dealul Melcilor, urmînd vechiul drum al Treptelor lui Gabony, şi care după un urcuş susţinut iese la lumină în poiana de sub culme, loc ce permite o largă privire asupra cartierului Valea Cetăţii (devenit cunoscut pentru urşii gunoieri). De aici poteca duce lin spre vîrful Tâmpei, iar cu o mică abatere spre stînga se poate vedea şi grota ce adăpostea pe vremuri un mic restaurant, suspendat pe stîncile abrupte şi de unde turiştii puteau admira oraşul vechi. De pe vîrf, unde un balcon avansat permite o panoramă excelentă asupra cartierului Schei şi a Oraşului Vechi, dar şi asupra Masivului Postăvarul, a unui crîmpei din Bucegi şi a Ţării Bîrsei, sunt mai multe alternative pentru a reveni în oraş.
Treptele lui Gabony
http://mybiosis.info/db/images_blogs/beni/balcon_tampa.JPG" align="none">
Cel mai spectaculos, prin succesiunea de perspective ce se deschid asupra oraşului, este cel cu serpentine, mult apreciat şi de turiştii străini, mai ales pentru traseu de urcare. Coborînd de pe vîrf, în şaua sudică, putem opta pentru drumul larg spre Valea Cetăţii sau pentru coborîrea spre vest, pe poteca ce duce spre cartierul Schei şi apoi spre Centrul Vechi. Pentru cei prea grăbiţi sau pentru cei ce vor să evite efortul urcuşului, telecabina şi restaurantul cu terasă, aflat la final, este soluţia ideală.
Toamna pe Muntele Tâmpa
Beniamin Boceanu ©
Brasov, 18 Mai 2011
Fiind atît de la îndemîna omului, rezervaţia este inevitabil exploatată în scop turistic şi comercial. Telecabina ce porneşte din centrul oraşului, antenele pentru telefonie şi drumul de acces spre acestea fac ca impactul asupra mediului să fie pe măsură. Afluxul de turişti lasă nepermis de multe resturi în urmă, pe lîngă aceştia zgomotoasele ATV-uri sau motociclete ignoră barierele, tomberoanele din cartierele rezidenţiale atrag un mare număr de urşi, ce au devenit locuitori permanenţi ai muntelui şi care atrag un mare număr de curioşi.
Vedere spre Braşov - spre Piaţa Sfatului- de pe Muntele Tâmpa
Cu toate acestea, plimbările pe aleile de sub munte sau pe cărările ce străbat rezervaţia sunt mult gustate, indiferent de anotimp, de cei ce iubesc acest colţ de rai.
Toamna pe Muntele Tâmpa
Ca un paradox, urşii au limitat oarecum afluxul de drumeţi, frica de aceste animale este motivul pentru care numeroşi braşoveni evită zona, mai ales după mediatizarea incidentelor.Toamna pe Muntele Tâmpa
Poate cel mai spectaculos urcuş porneşte din şaua largă ce desparte abruptul Nordic al muntelui de dealul Melcilor, urmînd vechiul drum al Treptelor lui Gabony, şi care după un urcuş susţinut iese la lumină în poiana de sub culme, loc ce permite o largă privire asupra cartierului Valea Cetăţii (devenit cunoscut pentru urşii gunoieri). De aici poteca duce lin spre vîrful Tâmpei, iar cu o mică abatere spre stînga se poate vedea şi grota ce adăpostea pe vremuri un mic restaurant, suspendat pe stîncile abrupte şi de unde turiştii puteau admira oraşul vechi. De pe vîrf, unde un balcon avansat permite o panoramă excelentă asupra cartierului Schei şi a Oraşului Vechi, dar şi asupra Masivului Postăvarul, a unui crîmpei din Bucegi şi a Ţării Bîrsei, sunt mai multe alternative pentru a reveni în oraş.
Treptele lui Gabony
Cel mai spectaculos, prin succesiunea de perspective ce se deschid asupra oraşului, este cel cu serpentine, mult apreciat şi de turiştii străini, mai ales pentru traseu de urcare. Coborînd de pe vîrf, în şaua sudică, putem opta pentru drumul larg spre Valea Cetăţii sau pentru coborîrea spre vest, pe poteca ce duce spre cartierul Schei şi apoi spre Centrul Vechi. Pentru cei prea grăbiţi sau pentru cei ce vor să evite efortul urcuşului, telecabina şi restaurantul cu terasă, aflat la final, este soluţia ideală.
Toamna pe Muntele Tâmpa
A existat mereu un interes aparte pentru biodiversitatea acestui loc minunat, căile de acces, locurile de popas şi de belvedere au făcut ca acest parc natural să fie bine cunoscut atît turiştlior cît şi biologilor. Diversitatea speciilor întîlnite, care încîntă iubitorul de natură la tot pasul, aici în acest loc primitor, este încă departe de a fi cunoscută în întregime. Cu atît mai mult, este necesară protejarea conştientă şi concretă a acestei nestemate din Coroana oraşului Braşov. Eforturile Regiei Publice Locale a Pădurilor, Kronstadt sunt lăudabile, dar nu suficiente.
Dictamnus albus (frăsinel) Pedicularis comosa
Fritillaria orientalis (lalea pestriţă) Erythronium dens-canis (măseua ciutei)
Beniamin Boceanu ©
Brasov, 18 Mai 2011