album: Cheile Bicazului - judetul Harghita- Neamţ
Lacul Roşu - vedere spre Şuhardul Mic © Kémenes Árpád
Tipul rezervaţiei
Este o rezervaţie mixtă: geologică, floristică şi faunistică. Rezervaţia naturală Cheile Bicazului face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ce include şi Lacul Roşu, Cheile Şugăului, Avenul Lica (în Hăşmaşul Mare) şi Piatra
Singuratică (în Hăşmaşul Negru).
Localizare şi acces
Cheile Bicazului sunt localizate în Carpaţii Orientali în Munţii Hăşmaş (Hăghimaş), teritoriul rezervaţiei aparţindin la doua judeţe, Neamţ şi Harghita. Cheile sunt străbătute de drumul DN 12C ce face legătura dintre localitatea Gheorgheni şi Bicaz. În amonte de chei se află Lacul Roşu (care s-a format în anul 1837 prin dărâmarea unui perete al Muntelui Şuhard).
Serpentine în Cheile Bicazului © Kémenes Árpád
Suprafaţa
Lungimea Cheilor Bicazului pe şosea este de 5 km. Cea mai mare parte a acestor chei, 1600 ha, aparţine teritorial judeţului Harghita iar judeţului Neamţ, 2128 ha.
Ce protejează
Cheile Bicazului sunt considerate cele mai frumoase chei din România de o mare valoare peisagistică fiind formate de pârâul Bicaz. O serie de masive muntoase calcaroase pot fi văzute cum ar fi Şuhardul Mare, Piatra Altarului, Ghilcoşul, Poliţele Bardosului, Piatra Arşiţei.
Cheile Bicazului - Piatra Altarului © Kémenes Árpád
Astragalus pseudopurpureus © Kémenes Árpád Astragalus romeri © R. Hurstel/SAJF
Silene zawadzkii © Şerban Carlugea Cypripedium calceolus © Kémenes Árpád
Dactylorhiza sambucina Epipactis atrorubens © Kémenes Árpád
Este o rezervaţie mixtă: geologică, floristică şi faunistică. Rezervaţia naturală Cheile Bicazului face parte din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ce include şi Lacul Roşu, Cheile Şugăului, Avenul Lica (în Hăşmaşul Mare) şi Piatra
Singuratică (în Hăşmaşul Negru).
Localizare şi acces
Cheile Bicazului sunt localizate în Carpaţii Orientali în Munţii Hăşmaş (Hăghimaş), teritoriul rezervaţiei aparţindin la doua judeţe, Neamţ şi Harghita. Cheile sunt străbătute de drumul DN 12C ce face legătura dintre localitatea Gheorgheni şi Bicaz. În amonte de chei se află Lacul Roşu (care s-a format în anul 1837 prin dărâmarea unui perete al Muntelui Şuhard).
Serpentine în Cheile Bicazului © Kémenes Árpád
Suprafaţa
Lungimea Cheilor Bicazului pe şosea este de 5 km. Cea mai mare parte a acestor chei, 1600 ha, aparţine teritorial judeţului Harghita iar judeţului Neamţ, 2128 ha.
Ce protejează
Cheile Bicazului sunt considerate cele mai frumoase chei din România de o mare valoare peisagistică fiind formate de pârâul Bicaz. O serie de masive muntoase calcaroase pot fi văzute cum ar fi Şuhardul Mare, Piatra Altarului, Ghilcoşul, Poliţele Bardosului, Piatra Arşiţei.
Cheile Bicazului - Piatra Altarului © Kémenes Árpád
Zona adăposteşte numeroase specii de plante rare şi endemice. Specii de plante endemice care pot fi văzute aici sunt: Astragalus pseudopurpureus denumiţi şi cocoşii bicăjeni este un endemism local, Silene zawadzkii (opaiţa lui Zawadzki), Poa rehmanni, Astragalus romeri (cosacii lui Romer), Aconitum tauricum var. remotisectum, A. romanicum, A. baumgartenianum, Hieracium pojorîtense. Dintre speciile rare prezente în zona sunt Cypripedium calceolus, Leontopodium alpinum, Nigritella rubra, Daphne cneorum etc.
Astragalus pseudopurpureus © Kémenes Árpád Astragalus romeri © R. Hurstel/SAJF
Silene zawadzkii © Şerban Carlugea Cypripedium calceolus © Kémenes Árpád
Imagini cu orhidee din zonă:
Cypripedium calceolus Orchis militaris © Kémenes Árpád
Atracţii în zonă:
Staţiunea Lacul Roşu este o staţiune climaterică de munte.
Vârful Hăşmaşul Mare (1792 m)
Cheile Bicajelului
Cheile Duruitoare
Piatra Singuratică
© mybiosis.info
Staţiunea Lacul Roşu este o staţiune climaterică de munte.
Vârful Hăşmaşul Mare (1792 m)
Cheile Bicajelului
Cheile Duruitoare
Piatra Singuratică
© mybiosis.info
22 Septembrie 2011
(material asamblat de Corina Ardelean)
Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.
(material asamblat de Corina Ardelean)
Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.