album: Mlaştina Peşteana - judeţul Hunedoara
Mlaştina de la Peşteana © Corina Steiu
Tipul rezervaţiei
Mlaştina Peşteana este o rezervaţie botanică din judeţul Hunedoara. Rezervaţia este inclusă în Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului. O altă denumire a rezervaţiei este "Tăul fără fund".
Drosera rotundifolia în Mlaştina de la Peşteana © Corina Steiu
Localizare şi acces
Mlaştina
Peşteana este situată la polalele Munţilor Poiana Ruscă, la 480 m
altitudine în imediata apropiere a satului Peşteana aflat la 4 km distanţă de comuna Densus. Spre Densus se poate ajunge din şoseaua Caransebeş-Haţeg pe DN 68, iar la marcajul indicatorului din şosea se intră pe un drumul ce duce spre Densus şi Peşteana. Drumul auto duce până aproape de partea superioară a satului Peşteana de unde se merge pe jos (aproximativ 30 minute), în pas lejer, până la locul unde se află localizată mlaştina.
Suprafaţa
Suprafaţa totală a rezervatiei este de 2,02 ha.
Ce protejează
Este o mlaştină oligotrofă ce protejează o floră specifică acestui tip de turbărie. Straturile
adânci de muşchi din mlaştină au capacitatea de a conserva polenul
diferitelor specii de plante ce s-au perindat în zonă de-a lungul
timpului. Astfel Mlaştina Peşteana are o valoare deosebită în istoria
vegetaţiei din zonă, reflectând evoluţia structurii vegetatiei în timp de la perioada glaciară târzie pâna în prezent.
Turbăria este înconjurată de specii lemnoase - Betula pendula - mesteacăn, Alnus glutinosa - arin, Corylus avellana - alun, Populus tremula - plop, Salix cinerea - salcie Stratul de muşchi este format din următoarele specii: Polytrichum strictum, Sphagnum recurvum var. amblyphyllum, Sphagnum magellanicum. Alte specii care sunt caracteristice acestei turbării sunt Drosera rotundifolia - o plantă carnivoră, rară, relict glaciar cu denumirea populară de roua cerului, Eriophorum vaginatum, Menyanthes trifoliata, Carex stellulata, Carex rostrata etc.
Conservare
Conform legii 5/2000 Mlaştina Peşteana are un statut de arie protejată de interes national. Există un oarecare pericol ca în timp, dacă nivelul de apă scade, mlaştina să fie invadată de specii lemnoase (mai ales de mesteceni)
Alte puncte de interes din zonă:
Biserica medievală din piatră de la Densus (cea mai veche biserică ortodoxă din piatră, secolul al- X-lea).
Ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmisegetuza - fosta capitală a Daciei romane
Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ.
Parcul National Retezat - spre Râuşor sau Gura Apei.
27 Septembrie 2011
Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.
Mlaştina Peşteana este o rezervaţie botanică din judeţul Hunedoara. Rezervaţia este inclusă în Geoparcul Dinozaurilor-Ţara Haţegului. O altă denumire a rezervaţiei este "Tăul fără fund".
Drosera rotundifolia în Mlaştina de la Peşteana © Corina Steiu
Localizare şi acces
Mlaştina
Peşteana este situată la polalele Munţilor Poiana Ruscă, la 480 m
altitudine în imediata apropiere a satului Peşteana aflat la 4 km distanţă de comuna Densus. Spre Densus se poate ajunge din şoseaua Caransebeş-Haţeg pe DN 68, iar la marcajul indicatorului din şosea se intră pe un drumul ce duce spre Densus şi Peşteana. Drumul auto duce până aproape de partea superioară a satului Peşteana de unde se merge pe jos (aproximativ 30 minute), în pas lejer, până la locul unde se află localizată mlaştina.
Suprafaţa
Suprafaţa totală a rezervatiei este de 2,02 ha.
Ce protejează
Este o mlaştină oligotrofă ce protejează o floră specifică acestui tip de turbărie. Straturile
adânci de muşchi din mlaştină au capacitatea de a conserva polenul
diferitelor specii de plante ce s-au perindat în zonă de-a lungul
timpului. Astfel Mlaştina Peşteana are o valoare deosebită în istoria
vegetaţiei din zonă, reflectând evoluţia structurii vegetatiei în timp de la perioada glaciară târzie pâna în prezent.
Vedere din interiorul Mlaştinei Peşteana spre bordura de copaci ce înconjoară mlaştina © Corina Steiu
Turbăria este înconjurată de specii lemnoase - Betula pendula - mesteacăn, Alnus glutinosa - arin, Corylus avellana - alun, Populus tremula - plop, Salix cinerea - salcie Stratul de muşchi este format din următoarele specii: Polytrichum strictum, Sphagnum recurvum var. amblyphyllum, Sphagnum magellanicum. Alte specii care sunt caracteristice acestei turbării sunt Drosera rotundifolia - o plantă carnivoră, rară, relict glaciar cu denumirea populară de roua cerului, Eriophorum vaginatum, Menyanthes trifoliata, Carex stellulata, Carex rostrata etc.
Drosera rotundifolia Menyanthes trifoliata © Corina Steiu
Eriophorum vaginatum © Corina Steiu
Asociaţie de Carex rostrata şi Drosera rotundifolia © Corina Steiu
Conservare
Conform legii 5/2000 Mlaştina Peşteana are un statut de arie protejată de interes national. Există un oarecare pericol ca în timp, dacă nivelul de apă scade, mlaştina să fie invadată de specii lemnoase (mai ales de mesteceni)
Alte puncte de interes din zonă:
Biserica medievală din piatră de la Densus (cea mai veche biserică ortodoxă din piatră, secolul al- X-lea).
Ruinele castrului roman Ulpia Traiana Sarmisegetuza - fosta capitală a Daciei romane
Cetatea medievală şi Mănăstirea Colţ.
Parcul National Retezat - spre Râuşor sau Gura Apei.
27 Septembrie 2011
Pentru a vedea mai multe imagini clic pe "vezi toate imaginile" de mai jos.