Arii si Zone Protejate

album: Rezervația Naturală Măgura Uroiului

Tipul rezervaţiei:

Aria naturală protejată Măgura Uroiului, de tip geologic, de interes naţional, este încadrată la categoria monumente ale naturii.

Localizare şi acces:

Dealul Măgura Uroiului este situat la aproximativ 3 km nord-est de Simeria, pe versantul drept al Mureşului, la poalele Munților Apuseni, parte a Carpaţilor Occidentali. Altitudinea maxima este de 329 m.

Suprafața:

Aria naturală protejată are o suprafaţă de 10 ha iar limitele înconjoară Măgura Uroi aproximativ pe curba de nivel de 250 m.

Ce protejează:

Scopul principal este conservarea elementelor naturale specifice: neckul vulcanic propriu-zis şi vegetaţia dezvoltată pe substrat de tip continental, dar şi specii caracteristice zonei submediteraneene, la care se adăuga elemente de stâncărie, vegetaţie şi faună de deal.

Este rezervaţie naturală de tip geologic dar adăposteşte şi multe plante rare, are o fauna bogată (fiind cunoscută mai ales ca habitat al viperei cu corn), dar şi culoar de migraţie pentru păsări.

Predomină vegetaţia de locuri deschise, cu elemente precum Centaurea atropurpurea - relict terţiar, menţionată în lista roşie, Pulsatilla montana (dediţel) - plantă ocrotită, Achillea millefolium (coada şoricelului), Cytius scoparius (salcâm galben - foarte des întâlnit pe pantele Măgurii şi într-o oarecare măsură şi pe platou), Solanum dulcamara (lăsnicior), Origanum vulgare (sovârv), Salvia pratensis (salvia de câmp, jaleș), Cirsium arvense (pălămida de câmp), Trifolium pratense (trifoi de luncă), Dianthus carhusianorum (garoafa de câmp), Gallium verum (sânziene), Scabiosa ochroleuca (sipica), Bellis perenis (părăluţa), Primula veris (ciuboţica cucului), Verbascum thapsus (lumânărică - des întâlnită la poalele Măgurii, dar și pe platou), Filipendula vulgaris (aglica).

Apare şi vegetaţie de locuri umede, lângă izvoare şi în zonele depresionare de pe Măgura Uroiului: Ranunculus bulbosus, R. acris (piciorul cocoşului), Euphorbia cyparissias (laptele broştesc), Juncus effusus (rugina), Spartium junceum (bucsău), specii de muşchi. Pajiştile uscate seminaturale şi faciesurile acoperite cu tufişuri pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) sunt prezente în rezervaţie, adăpostind frecvent specia Orchis morio.

Măgura Uroiului este și sit arheologic, aici fiind artefacte aparținând unor comunități preistorice, dar și exploatări de piatră, așezări și drumuri romane.

© Cornel Alexandru
© mybiosis.info