album: Golul Alpin al Munţilor Făgăraş - judeţul Sibiu

18 November, 2020

myNature blog presentation blog

Golul Alpin al Munților Făgăraș este întins pe teritoriul a două judeţe, Sibiu și Brașov. Poate nicăieri nu conştientizezi mai acut măreţia şi necuprinsul, proporţia la care te afli faţă de natură, ca aici, între meterezele zimţate ale Alpilor Transilvaniei - Munţii Făgăraşului.

Panorama crestei Făgăraşului cu Vf. Moldoveanul, de pe Vf. Vânătoarea lui Buteanu © B. Boceanu

Privit dinspre Valea Oltului, flancul nordic al Munţilor Făgăraş se desfăşoară pe mai bine de 60 Km, ca un imens zid de piatră, sprijinit de contraforturile culmilor ce se lasă spre poale şi strîngînd în chingile stîncilor, pîraiele ce cad peste praguri cu vălătuci de spumă. În necontenita luptă dintre apă şi rocă, tăria celei din urmă a fost învinsă, văile cioplite pe faţa muntelui au înlesnit accesul spre culmile de care ceţurile se agaţă, adîncind vraja acestui ţinut de dincolo de negură.

Acest tărîm cuprinde atît înălţimile golaşe ale crestei, pînă la limita superioară a pădurii, cît şi căldările (circurile) glaciare ale versantului nordic, care este mai accesibil și are o vegetaţie mai bogată.

Munții Făgărașului - Fereastra Zmeilor © Beniamin Boceanu

Cea mai spectaculoasă şosea alpină, Transfăgărăşanul, construită cu neştiute sacrificii și fiind egalată doar de Transalpina, se agaţă cu disperare de pereţii Văii Bâlii, reuşind în cele din urmă să poposească pe malul Lacului Bâlea, ca apoi să sfredelească muntele, prin tunelul de sub Paltinul, ieşind spre barajul de la Argeş, după ce se mai împleticeşte o vreme prin Valea Capra.

Valea Bîlei și Căldarea Bîlei © Beniamin Boceanu

Pentru accesul spre cunoscuta Căldare a Bîlei, pe lîngă şosea, chiar şi în condiţii de iarnă, de la Cascada Bîlea, situată la 1200 m, telecabina este mijlocul ideal pentru a ajunge pe malul Lacului Bîlea. De la cascadă mai poate fi parcursă poteca ce duce prin frumoasa Vale a Doamnei spre Curmătura Bâlei şi, de aici spre creastă, prin Şaua Paltinului sau spre Lacul Bâlea.

Valea Doamnei cu Lacul Doamnei © Beniamin Boceanu

De la Lacul Bîlea, se ajunge, prin urcuş susţinut, spre zone de o mare frumuseţe:
Lacul Capra, prin Şaua Caprei, şi mai departe spre Podragul sau spre Paltinul, prin Ferestra Bâlei, cu posibilitatea de a coborî în Valea Caprei şi apoi prin tunel, înapoi la Lacul Bâlea, toate potecile fiind bine marcate.

Traseu Munții Făgăraș - zona Bîlea - Podragul (desen Beniamin Boceanu)

Munții Făgăraș - Lacul Capra © Beniamin Boceanu

Căldarea Fundu Caprei © Beniamin Boceanu

Vîrful Vînătoarea lui Buteanu, accesibil atît din Şaua Capra, cît şi prin Valea Văiuga, este un traseu de o măreaţă sălbăticie. Din Șaua Curmătura Bâlei (cu acces spre Valea Doamnei) se urcă în continuare pe traseul de creastă, spre Turnul Paltinei, Lacul Călţun şi Vf. Negoiul.

Vedere din Şaua Paltinului spre Piscul Bîlei © Beniamin Boceanu

Vîrful Viştea - Moldoveanul este un traseu de creastă; trecînd de Lacul Capra, Căldarea Fundu Caprei, Poarta Zmeilor, Arpaşul, Iezerul Podu Giurgiului, şaua Podragul şi apoi Şaua Orzănelei, ajungem, după o ultimă opinteală, pe Viştea Mare - Moldoveanul, cu posibilitate de regrupare la Cabana Podragul. De la cabană, pentru a ajunge la Bâlea, se poate merge pe poteca ce trece pe la Lacul Podrăgel, apoi spre Fereastra Zmeilor, traseu de un pitoresc aparte.

Traseu Munții Făgăraș - zona Negoiu - Bîlea (desen Beniamin Boceanu)

Fereastra Zmeilor © Beniamin Boceanu

Munții Făgăraș - Iezerul Podul Giurgiului © Beniamin Boceanu

Creasta principală a Făgăraşilor, Vf. Lespezi-Călţun şi Negoiul, în plan îndepărtat © B. Boceanu

Munţii Făgăraş - Masivul muntos al Negoiului, văzut de pe Lăiţel ©️ Beniamin Boceanu

Un alt traseu, accesibil celor antrenaţi, porneşte din Victoria spre una din cele mai rîvnite porţiuni ale crestei Făgăraşului, Podragul, Viştea şi apoi Moldoveanul - punctul cel mai înalt al munţilor noştri. De aici se poate urca spre creastă prin: Căldarea Podragului, unde se ajunge, fie pe poteca ce însoţeşte Valea Arpaşului, trecînd pe la Turnurile Podragului, spre Cabana Podragul, fie urmînd Valea Ucişoara Seacă, Vf. Boldanul spre Muchia Tărîţei, coborînd la cabană prin Curmătura Carelor şi în continuare prin Şaua Podragului, Corabia, Şaua Orzănelei spre culmea Viştea - Moldoveanul.

Traseu Munții Făgăraș - zona Podragu - Urlea (desen Beniamin Boceanu)

La Căldarea Viştea Mare (Hîrtopului) ajungem urcînd în lungul Văii Viştei Mari, pe sub pereţii Muchiei Viştei, lăsînd undeva în dreapta Lacul Hîrtopul, apoi prin bolovănişuri parcă fără sfîrşit, spre Portiţa Viştei (Portiţa turiştilor), iar de aici pe povîrnişul estic al Viştei pe Moldoveanul.

Spre Piscurile prăpăstioase ale Negoiului, aflat pe locul secund ca şi altitudine pentru România, Avrigul este punctul de plecare. Din Căldarea Sărăţii, unde se ajunge relativ uşor, prin Porumbacu de Sus, pe valea Porumbacului, muchia Şerbotei şi Cabana Negoiul, şi de unde, atingînd Piatra Prînzului şi Acul Cleopatrei, ajungem, căţărîndu-ne pe lespezile ruginii ale versantului, pe Vîrful Negoiul. De aici se deschide o panoramă maiestuoasă a lanţului muntos din care o mulţime de piscuri se întrec în a zgîria cerul. Traseul se poate continua, fie coborînd prin Strunga Dracului sau Strunga Doamnei spre Lacul Călţun, de unde revenim în Căldarea Sărăţii prin Strunga Ciobanului sau continuăm traseul de creastă, urcînd Lăiţa şi Paltinul, spre Bîlea, fie prin Custura Sărăţii spre Mîzgavu, Scara - spre Lacul Avrig sau pe Culmea Scărişoara spre Cabana Bârcaciu.

Traseu Munții Făgăraș - zona Suru - Negoiu (desen Beniamin Boceanu)

Căldarea Avrigului, urmînd Valea Rîului Mare al Avrigului, Poiana Neamţului şi pe la Cabana Bârcaciu, de unde pe culmea Scărişoarei, se ajunge la Vîrful Scării, apoi prin Gîrbova la Lacul Avrig sau prin Şaua Scării, continuînd traseul de creastă, prin Custura Sărăţii la Vf. Negoiul. Tot de la Bârcaciu se poate ajunge direct la Lacul Avrig, urcînd muchia Vîrtopului Roşu, iar de aici continuînd traseul spre vest, prin Budislavul şi Surul, trecînd pe la noua Cabană Suru, pe Muchia Moaşei, la Sebeşu de Sus.

Nu putem încheia lista porţilor de acces, fără cea mai îndrăgită cale de ascensiune spre Acoperişul ţării - căldarea Sîmbetei, la care se ajunge plecînd de la Coplexul Turistic Sîmbăta, urmînd firul Văii Sîmbăta, pe la Cabana Valea Sîmbetei şi urcînd apoi în Fereastra Mare, străjuită de vîrfurile Budru (dr.) şi Bălăceni (stg.).

Din Ferestra Mare, încălecînd Gălăşescu Mare şi Galbenele, se ajunge la Portiţa Viştei de unde, cu un ultim efort, urcăm sus pe Moldoveanul şi cu posibilitatea de a face regruparea la Cabana Podragul. Tot din Fereastră, spre est, putem continua traseul spre Cheia Bîndei, Curmătura Moşului spre ce a mai rămas din Cabana Urlea şi coborîre în Breaza. Trebuie menţionată legătura cu masivul Piatra Craiului, care se face urmînd poteca ce trece pe sub Vf. Urlea, prin Curmătura Zîrnei şi valea, lungă cît o zi de post, a Rudăritei.